Conform AI, operatorul feroviar deținut de statul român activează într-un mediu dificil, marcat de subfinanțare cronică, infrastructură îmbătrânită și concurență intensă din partea transportului rutier subvenționat. Înființată în cadrul Companiei Naționale de Transport, deține aproximativ 4-5% din cota modală a transportului terestru de pasageri din România, în scădere față de nivelurile anterioare lui 2008, din cauza concurenței inegale și a investițiilor amânate.

Reducerile bugetare din 2025 ale României (țintind un deficit de 7%) agravează deficitele obligațiilor de serviciu public, în timp ce presiunile UE (prin Facilitatea de Redresare și Reziliență) cer reforme pentru eliberarea fondurilor. Sentimentul public pe X este copleșitor de negativ, cu postări recente care denunță datoriile, majorările salariale și întreruperile drept consecințe structurale dezastruoase privind compania.

Perspectiva AI până în 2030: „Recuperare prudentă pe fond de vulnerabilități structurale”

Până în 2030, CFR Călători va supraviețui probabil ca entitate subvenționată de stat, dar va confrunta o fragilitate continuă, realizând o modernizare parțială fără a atinge competitivitatea deplină pe piață. Această perspectivă echilibrează reformele ambițioase conduse de UE cu obstacolele fiscale și operaționale înrădăcinate, bazându-se pe proiecțiile planului 2023-2027 (extensibil până în 2030 prin contracte de serviciu public) și traiectoriile recente.

Modalități de stabilizare

  • Modernizare condusă de fonduri UE: PNRR și Fondurile de Coeziune vor livra 50-70 de unități noi/renovate până în 2027, crescând capacitatea cu 20-30% și permițând implementarea trenurilor de mare viteză (160-200 km/h pe București-Constanța). Acest lucru susține ținta planului de creștere a traficului cu 25% până în 2026, putând dubla pasagerii la ~100-120 milioane până în 2030 dacă transferul modal reușește (ex. 35% cotă terestră prin internalizarea costurilor rutiere). Primele succese includ patru trenuri PNRR suplimentare pe rute cheie din Aprilie 2025.
    Impuls strategic: Planul 2023-2027 prevede o „spirală de dezvoltare” – creștere anuală a veniturilor de 8% prin prețuri dinamice, hub-uri intermodale și trenuri de noapte sau turistice – reducând dependența de subvenții la 60-70% până în 2030. Managementul stabil ar putea executa acest lucru dacă voința politică se aliniază cu politicile UE (de pildă, prin reducerea întârzierilor cu 50%).
  • Curenți macro favorabili: Integrarea în planurile UE a României și impulsul pentru mobilitate verde (probabilitatea transferului a 30% marfă până în 2030) favorizează calea ferată, cu potențial pentru expansiuni internaționale (mare viteză spre Budapesta sau Viena).

Șanse de stagnare sau criză

  • Presiunile fiscale: Subfinanțarea persistentă – agravată de austeritatea din 2025 – ar putea forța reduceri de servicii cu 20-30%, similar cu anulările din Octombrie 2025. Pierderile pot măcina capitalul propriu în continuare (deja >66% din capital în 2021), forțând penalizări UE sau restructurare forțată (vânzări de active sau privatizare parțială). Subvențiile trebuie să crească cu ~15% anual pentru a acoperi inflația/costurile energetice, dar constrângerile bugetare sugerează stagnare.
  • Primejdii operaționale și de guvernanță: Flota îmbătrânită (vârsta medie 30+ ani) și lipsa de personal (două treimi peste 50 de ani) vor agrava întârzierile, cu ratele de defecte putând crește cu 10-20% fără reînnoiri complete. Rotațiile frecvente din funcții administrative înainte de 2023 au distrus încrederea; dacă mandatul actualului director întâmpină scandaluri (de pildă, prin reacții la bonusuri), instabilitatea revine. Deformările competitive (externalități rutiere la 5,3% din PIB vs. internalizarea completă a căii ferate) ar putea limita cota modală la 10-15%.
  • Volatilitatea energetică, politica din anul electoral (reacții deja evidente în 2025) și reformele legislative lente (cum ar fi amendamentele la OUG 12/1998 întârziate) cresc șansele de insolvență – managementul a avertizat despre opriri complete în August 2025.

CFR Călători, „modernizat pe alocuri, dar împovărat de datorii moștenite”

Caz de bază (probabilitate 60%): Revitalizare modestă – creștere pasageri la 80-90 milioane, venituri ~5-6 miliarde RON, dar subvenții persistente la 3-4 miliarde RON. Serviciile se îmbunătățesc pe 30% din rute (coridoare electrificate), dar liniile rurale/nocturne se reduc. CFR rămâne un „rău necesar”, cu punctualitate 75-85%.
Optimist (probabilitate 25%): Absorbție completă PNRR + reforme duc la cotă modală de 35%, operațiuni fără subvenții până în 2028 și statut de hub în calea ferată est-europeană. Necesită majorări bugetare și revizuire guvernanță.
Descurajator (probabilitate 15%): Spirala datoriilor duce la salvări sau dizolvare până în 2028, fragmentând serviciile către operatori privați. Reflectă crizele din 2025 dacă fondurile UE sunt retrase.